Skip links

Author: Andreea-Florentina

Clinica schizofreniei (Partea I)

Clinica schizofreniei (Partea I)

in
Cadrul psihopatologic general al psihozelor schizofrenice Psihoza reuneşte o multitudine de forme clinice, caracteristice prin disocierea funcţiilor psihice, dezorganizarea vieţii psihice şi pierderea contactului cu realitatea. Psihozele schizofrenice desemnează un grup de psihoze endogene caracterizate prin alienarea severă a personalităţii, dizarmonia patologică a psihismului, alterarea gravă a raporturilor cu
Psihopatia și tulburarea de personalitate antisocială

Psihopatia și tulburarea de personalitate antisocială

in
Scurt istoric asupra psihopatiei  Personalitatea patologică reprezintă o versiune exagerată, sub aspect cantitativ, a personalităţii nonpatologice în care comportamentele maladaptative coordonează existenţa şi traiectoria individului în societate.    Deşi are un istoric important în psihiatrie şi psihologia clinică, psihopatia nu a fost recunoscută oficial în ultimile trei
Aspecte juridice și psihologice privind infracțiunile contra vieții

Aspecte juridice și psihologice privind infracțiunile contra vieții

in
Este binecunoscut faptul că infracţiunile, îndeosebi cele contra persoanei, au fost condamnate de conştiinţa socială mai înainte ca acestea să fie incriminate de legea penală.  Codul penal al României, în Partea specială, incriminează infracţiunile contra vieţii, protejând prin legea penală dreptul la viaţă al oricărei
Tulburările de personalitate și relația cu tulburările psihopatologice ale Axei I (partea a III-a)

Tulburările de personalitate și relația cu tulburările psihopatologice ale Axei I (partea a III-a)

in
Tulburări de personalitate de Cluster C Tulburarea de personalitate EVITANTĂ  Tulburarea de personalitate evitantă se caracterizează prin inhibiţie socială şi insuficienţă personală, hipersensibilitatea la critică şi rejecţie, fiind marcată şi trăind dureros refuzul şi respingerea celorlalţi. Pe individul cu TP evitantă îl caracterizează „ambitendinţa, în
Tulburările de personalitate și relația cu tulburările psihopatologice ale Axei I (partea a II-a)

Tulburările de personalitate și relația cu tulburările psihopatologice ale Axei I (partea a II-a)

in
TULBURĂRI DE PERSONALITATE DE CLUSTER B Tulburarea de personalitate ANTISOCIALĂ   Deşi majoritatea infractorilor prezintă tulburare de personalitate antisocială, aceasta nu este sinonimă cu criminalitatea. Persoanele cu tulburare de personalitate antisocială prezintă incapacitatea se a se conforma normelor sociale, au conduită dispreţuitoare faţă de drepturile,
Tulburările de personalitate și relația cu tulburările psihopatologice ale Axei I (partea I)

Tulburările de personalitate și relația cu tulburările psihopatologice ale Axei I (partea I)

in
Personalitatea patologică reprezintă o versiune exagerată, sub aspect cantitativ, a personalităţii nonpatologice, în care comportamentele maladaptative coordonează existenţa şi traiectoria individului în societate. Psihopatia este rezultanta unui dezechilibru al personogenezei individului, care duce la conturarea unei structuri caracteriale dizarmonice care se manifestă prin comportament asocial şi/sau antisocial
Principalele reglmentări legislative naționale și internationale cu privire la identificarea victimelor traficului de persoane

Principalele reglmentări legislative naționale și internationale cu privire la identificarea victimelor traficului de persoane

in
Situația traficului de ființe umane în Sud-Estul Europei a indicat că 90% dintre femeile străine angajate în activități de prostituție sunt pretinse victime ale traficului de persoane, dintre care 10-15% sunt fete cu vârsta sub 18 ani. Raportul mai arată și faptul că copiii sub
Cenzura viselor în psihanaliză

Cenzura viselor în psihanaliză

in
Cenzura viselor în psihanaliză Lucrarea îşi propune o abordare în maniera psihanalitică asupra conceptului de cenzură psihică explicând totodată diferitele mecanisme de deformare ale visului. Sigmund Freud defineşte visul ca fiind o realizare deghizată a unei dorinţe inconştiente care este inadmisibilă conştiinţei datorită conduitei imorale
Teorii ale antropologiei criminale

Teorii ale antropologiei criminale

in
În sens criminologic, termenul de „criminal” şi „crimă” sunt folosiţi într-o accepţiune mai largă, pe lângă infracţiuni, constituie crimă şi acele fapte care nu întrunesc cumulativ condiţiile cerute  art. 17 C. pen. alin. 1 (fapta să prezinte pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de