1. Dacă am avut odată un atac de panică voi mai avea şi altele?
Răspunsul este: poate că DA, poate că NU.
Unele persoane experimentează un atac de panică în episod unic, izolat şi nu se mai confruntă, poate că niciodată cu un al doilea atac de panică. Acest episod paroxistic, poate chiar să nu le afecteze viaţa în niciun fel.
În schimb, alţii pot avea atacuri de panică recurente, la diferite intervale de timp, şi pot ajunge chiar să fie diagnosticaţi cu tulburare de panică asociată cu alte tulburări (de exemplu, fobii).
2. Cum îmi dau seama dacă chiar am avut un atac de panică?
Pentru a putea fii încadrat în criteriile de diagnostic ale atacului de panică este important să fie întrunite cel puţin 4 simptome din cele 13 simptome decrise de DSM IV-TR. Pentru consultarea listei de simptome puteţi să accesaţi articolul Atacul de panică .
3. La ce specialist trebuie să mă adresez dacă sufăr de atacuri de panică?
Pentru o evaluare corectă a atacurilor de panică este indicat să consultaţi un medic generalist, care să vă investigheze pe plan somatic, căutând eventualele tulburări (cardiovasculare, respiratorii etc.) responsabile de declanşarea sau menţinerea atacurilor de panică.
Atunci când se constată că atacurile de panică nu sunt datorate unor condiţiii medicale preexistente, panicii îi sunt atribuite cauze psihogene (declanşatori de natură emoţională).
În acest caz, şedinţele de consiliere psihologică vă pot ajuta să vă rezolvaţi conflictele emoţionale în legătură cu atacurile de panică.
4. Cum se tratează atacurile de panică?
În ameliorarea atacurilor de panică sunt recomandate tehnicile de relaxare, educarea respiraţiei abdominale şi alte metode pe care vi le recomandă psihologul clinician sau psihoterapeutul dvs.
În articolul Tratamentul atacurilor de panică puteţi să găsiţi câteva metode de autoajutor în cazul atacurilor de panică.
5. Ce să fac în momentul în care am un atac de panică?
Cel mai important lucru pe care îl puteţi face în timpul atacului de panică este să nu vă opuneţi atacului de panică şi lăsaţi trăirile şi senzaţiile aferente să se deruleze. Acceptaţi atacul de panică ca atare şi nu luptaţi cu el!!!
Este important să respiraţi abdominal, eventual să vă folosiţi de tehnica pungii de hârtie şi să aşteptaţi ca simptomele atacului de panică să scadă în intensitate şi apoi să dispară.
Dacă vă vin în minte gânduri catastrofale de genul „Am să mor”, „Mă sufoc”, „Am să fac infarct”, reamintiţi-vă că acestea sunt doar interpretări eronate şi exagerate şi că nimic rău nu se va întâmpla cu dvs.
6. Este interzis fumatul sau consumul de cafea şi alcool dacă suferi de atacuri de panică?
Fumatul, consumul excesiv de cafea şi alcool, precum şi alte substanţe: medicamente antidepresive şi anxiolitice, drogurile ilegale, atunci când nu sunt factori declanşatori ai atacurilor de panică, cel mai probabil au o influenţă puternică în menţinerea atacurilor de panică.
7. Ce este hiperventilaţia?
Hiperventilaţia se caracterizează prin respiraţie superficială şi exagerată iar prin conscinţele care decurg din acest tip de respiraţie, se facilitează declanşarea de atacuri de panică.
8. Care este cel mai groaznic lucru care mi se poate întâmpla în timpul unui atac de panică?
Depinde de creativitatea fiecărei persoane în parte ce scenarii catastrofale îşi crează, pornind de la interpretarea senzaţiilor somatice din timpul unui atac de panică. Unele persoane cred că în secunda imediat următoare ar putea sa facă un atac cerebral sau infarct, alţii cred suferă de o boală gravă nediagnosticată etc.
Este important să nu vă pierdeţi curajul şi încrederea în capacitatea organismului de a depăşi situaţia de criză, care în sine nu este periculoasă, ci numai alarmantă.
9. Ce pot să fac dacă sufăr un atac de panică norcturn?
Ca măsură de autoajutor puteţi să recurgeţi la punga de hârtie pentru refacerea dezechilibrului de dioxid de carbon din sânge şi aplanarea simptomelor care însoţesc atacul de panică. Puteţi să găsiţi această tehnică accesând Tratamentul atacurilor de panică.
Şi cum cel mai probabil, nu aveţi sub pernă o pungă de hârtie, vă recomand să respiraţi sub plapumă/cearceaf/pătură şi să reinspiraţi aerul expirat, pentru echilibrarea deficitului de dioxid de carbon din sânge şi implicit pentru ameliorarea simptomelor.
10. Ce alt exerciţiu de tonifiere respiratorie este util în cazul atacurilor de panică?
Un bun exerciţiu de tonifiere respiratorie şi psihică este practicarea respiraţiei ritmice în timpul mersului.
Se începe cu inspir în timpul primilor 2 paşi, păstraţi aerul în plămâni (nu respiraţi) în timpul următorilor 2 paşi şi expiraţi lent în timp ce faceţi alţi 2 paşi.
După antrenament de câteva zile, puteţi creşte ritmul la 3 paşi, apoi la 4 paşi …
Acestea sunt câteva dintre metodele simple de autoajutor, însă pentru tratatea atacurilor de panică vă recomand să consultaţi un psiholog clinician şi să urmaţi sedinţe de consiliere psihologică.