Antrenamentul autogen (autogenerat) desemnează o metodă de relaxare, inspirată din hipnoza medicală, dezvoltată de către psihiatrul german I. H. Schultz, începând cu 1930 şi care este folosită cu succes în psihoterapie şi în antrenamentul sportivilor de performanţă.
Acest antrenament autogen constă în anumite autocomenzi de genul „O căldură plăcută cuprinde braţul meu drept” care au drept menirea să producă o decontractare musculară şi deci, relaxarea întregului corp.
Această tehnică de relaxare constă în inducerea stării de calm şi linişte, precum şi obţinerea senzaţiei de greutate în braţe, picioare şi apoi în întregul corp (în starea de relaxare este frecvent experimentată senzaţia de greutate şi căldură).
Ciclul inferior al antrenamentului autogen Schultz cuprinde exerciţii care vizează obţinerea senzaţiei de căldură corporală, obţinerea unui calm digestiv, control al respiraţiei, încetinirea ritmului cardiac prin concentrare asupra cordului etc.
Încă de la primele şedinţe, efectele benefice ale acestui antrenament pot să fie observate:
– somn mai liniştit, odihnitor;
– capacitate mai bună de concentrare;
– relaxare corporală şi mentală;
– reducerea anxietăţii;
– diminuarea, până la eliminarea totală a tensiunii din corp;
– refacerea organismului după efort.
Prin practicarea antrenamentului autogen, practicantul poate să îşi dezvolte autocontrol psihofiziologic şi disciplină mentală. Prin concentrarea pe formulele sugestive, persoana îşi poate crea o stare de detaşare de tip hipnoid şi implicit această stare conduce la relaxare mentală şi musculară.
Antrenamentul autogen a lui Schultz se face sub îndrumarea unui specialist, după care persoana poate să realizeze singură această metodă de relaxare, zilnic, timp de aproximativ 15 minute.
Pentru practicarea acestei tehnici de relaxare se alege o poziţie confortabilă, în decubit dorsal sau aşezat într-un fotoliu.
În cele ce urmează vă prezentăm o variantă adaptată după antrenamentul autogen a lui Schultz, care descrie exerciţiile proprii ciclului inferior a tehnicii:
EXERCIŢIUL DE GREUTATE
Acest exerciţiu constă în inducerea progresivă a senzaţiei de greutate în membre (braţe şi picioare), persoana concentrându-se asupra următoarelor autocomenzi:
Braţul drept:
„Sunt calm/ă şi liniştit/ă … Mă cuprinde o linişte plăcută”
„Muşchii mei sunt destinşi şi relaxaţi”
„Mă concentrez asupra braţului meu drept”
„Braţul meu drept devine mai greu”
„Braţul meu drept este mai greu”
„O greutate plăcută cuprinde braţul meu drept”
„Braţul drept este greu”
„O greutate ca de plumb îmi cuprinde umărul, braţul, mâna şi degetele”
„Braţul drept este greu ca plumbul”
„Braţul meu drept este greu ca un braţ de statuie”
În mod asemănător se procedează şi cu braţul stâng prin inducerea progresivă a senzaţiei de greutate.
Piciorul drept:
„Mă concentrez asupra piciorului meu drept”
„Piciorul meu drept devine mai greu”
„Piciorul meu drept este mai greu”
„O greutate plăcută cuprinde piciorul meu drept”
„Piciorul drept este greu”
„Piciorul drept este greu ca plumbul”
„O greutate ca de plumb îmi cuprinde şoldul, coapsa, gamba şi degetele de la picioare”
„Piciorul meu drept este greu ca un braţ de statuie”
În mod identic se procedează şi cu piciorul stâng.
Senzaţia de greutate în corp se generalizează:
„Întregul meu corp este greu, liniştit, adormit”
„Calmul mă inundă tot mai mult … întregul meu corp este cuprins de o linişte adâncă”
„Sunt foarte calm/ă şi liniştit/ă”
EXERCIŢIUL DE CĂLDURĂ
Braţul drept
„O căldură plăcută cuprinde braţul meu drept”
„Braţul drept devine mai cald”
„Braţul drept este mai cald”
„O căldură plăcută cuprinde braţul meu drept: mâna dreaptă este caldă până la degete”
„Braţul drept este cald”
„Simt cum braţul meu este din ce în ce mai cald”
„Braţul meu drept este cald, ca şi cum ar fi scufundat într-o apă caldă”
În mod identic se procedează şi cu braţul stâng.
Picioare
„Picioarele încep să devină mai calde”
„Picioarele sunt mai calde”
„O căldură plăcută îmi cuprinde picioarele”
„Picioarele mele sunt calde”
„Picioarele mele sunt cuprinse de o senzaţie foarte plăcută de căldură, ca şi cum sunt scufundate într-o apă caldă”
Senzaţia de căldură se generalizează în întregul corp:
„Sunt relaxat/ă”
„O căldură plăcută îmi cuprinde întregul corp”
„O căldură plăcută îmi cuprinde umerii, braţele, mâinile, picioarele, întregul corp”
„Întregul meu corp este cuprins de o căldură plăcută, ca şi cum aş fi scufundat/ă într-o baie călduţă”
„Mă las cuprins/ă de această căldură plăcută”
„Sunt pe deplin liniştit/ă şi relaxat/ă”
EXERCIŢIUL CARDIAC pentru liniştirea bătăilor inimii
„Inima bate în mod ritmic şi liniştit”
„Inima pompează sângele în întregul corp în mod regulat şi liniştit”
„Inima mea bate liniştit … foarte liniştit … calm şi egal”
EXERCIŢIUL DE CONTROL A RESPIRAŢIEI
„Respiraţia este profundă şi liniştită”
„Respir calm şi liniştit/ă”
„Plămânii meu respiră în mod paşnic”
„Întregul meu corp respiră în pace”
„Inspir încet şi profund … expir”
„Ritmul respiraţiei mele este perfect liniştit”
EXERCIŢIUL PLEXULUI SOLAR
„Simt linişte în tot corpul meu”
„Abdomenul meu este calm şi relaxat”
„Muşchii abdomenului meu sunt destinşi, orice tensiune dispare”
„Plexul solar este mai cald”
„În plexul meu solar se concentrează toată căldura corpului meu”
„Plexul solar este soarele corpului meu”
„Muşchii abdomenului meu se deschid, se relaxează şi se încălzesc”
EXERCIŢIUL DE RĂCORIRE A FRUNŢII
„Capul meu este liniştit şi uşor”
„Muşchii feţei sunt relaxaţi, îmi simt pielea de pe faţă elastică”
„O răcoare plăcută îmi cuprinde fruntea”
„Fruntea mea devine tot mai răcoroasă”
„Tâmplele mele sunt cuprinse de o senzaţie de răcoare, ca o adiere plăcută”
„Capul meu este uşor şi liniştit”
„O linişte de calm şi pace mi-a cuprins întregul cap”
„Mintea mea este limpede ca apa unui izvor de munte”
EXERCIŢIUL DE ANULARE A STĂRII AUTOGENE
„Respir profund şi liniştit/ă”
„Mă simt odihnit/ă ca după un somn profund şi odihnitor”