Cauzele medicale ale atacurilor de panică se constituie ca factori favorizanţi şi uneori chiar ca declanşatori.
Evaluarea corectă a atacurilor de panică are în vedere şi condiţiile medicale generale preexistente ale pacientului (suferinţe cardiace, probleme ale urechii interne, tulburări respiratorii etc.), precum şi eventualele tulburări în legătută cu o substanţă (medicamentaţia curentă, consumul de alcool, de droguri, expunerea la un mediu toxic, consumul în exces de cafeină, utilizarea halucinogenelor, substanţa nicotică, administrarea de anxiolitice şi sedative, consumul de băuturi energizante etc.).
De asemenea, informaţiile cu privire la stilul de viaţă, îndeosebi alimentaţia şi genul de activităţi fizice sunt foarte utile în evaluarea corectă a atacurilor de panică. De exemplu, se ştie că regimurile drastice de slăbit conduc la declanşarea atacurilor de panică, la fel cum exerciţiile fizice epuizante sau sporturile extreme determină creşteri bruşte ale nivelurilor de adrenalină.
Secţiunea care urmează aduce în prim plan posibilele cauze fizice ale atacurilor de panică şi condiţia medicală a persoanei care suferă de panică.
În practica clinică, după ce medicului i s-au infirmat toate ipotezele cu privire la declanşarea, menţinerea sau agravarea simptomelor somatice ale pacientului, aduce în discuţie cauzele psihogene (implicaţiile de natură psihologică) ale bolii semnalate. Astfel, pacientului i se recomandă consultarea unui psiholog clinician şi urmarea de şedinţe de consiliere psihologică.
În lista de mai jos puteţi să regăsiţi cei mai importanţi factorii fizici declanşatori ai atacurilor de panică.
1. Tulburări cardiovasculare: insuficienţă cardiacă, aritmie, tahicardie, edem pulmonar acut, embolie pulmonară, stenoză mitrală, hipertensiune etc.
De asemenea, hipotensiunea arterială este un factor declanşator al atacurilor de panică deoarece oxigenarea insuficientă a creierului generează anxietate, stări de leşin sau ameţeală.
2. Hipoglicemia (nivelul scăzut de glucoză în sânge)
Atunci când nivelul de glucoză din sânge scade brusc, glandele suprarenale produc cortizol şi adrenalină pentru a putea elibera glucoză din ficat. Desigur, aşa cum aţi intuit, instabilitatea nivelurilor glucozei este, în primul rând, consecinţa regimului alimentar deficitar.
>>>
Aţi putea, desigur, să spuneţi: „Ei bine, eu mănânc foarte sănătos şi de ce totuşi am hipoglicemie şi sufăr de atacuri de panică?”
Pentru a putea să răspund la această întrebare am nevoie să vă adresez şi eu o întrebare: „Care este dispoziţia ta curentă?” Şi nu m-ar surprinde deloc un răspuns de genul: „Sunt stresat, agitat, nervos!”
Iar acum vin şi eu cu răspunsul aşteptat: atunci când eşti stresat, nervii care au conexiuni la pancreas sunt hiperexcitaţi şi atunci pancreasul secretă mai multă insulină decât în cazul unei persoane care nu este stresată. În consecinţă, apar scăderi bruşte de glucoză în sânge, ceea ce duce la hipoglicemie şi deci la apariţia anxietăţii sau a simptomelor atacurilor de panică.
<<<
3. Afecţiuni vestibulare, îndeosebi afecţiuniile urechii interne – vertijul (când totul se învârte în jurul tău).
4. Tulburări respiratorii (astm bronşic, emfizem, bronşită, fibroză pulmonară etc.)
Respiraţia incorectă
De exemplu, persoanele care suferă de diferite afecţiuni cronice tind să respire mai des în încercarea de a-şi controla durerea, fără măcar să realizeze că respiraţia neregulată poate să producă atacuri de panică.
O banală răceală în care nasul este înfundat şi te chinui să respiri, duce la hipoxie (reducerea candităţii de oxigen di corp) şi hiperventilaţie.
Hiperventilaţia (respiraţia superficială) poate apărea şi ca urmare a unor tulburări gastrice (refluxul gastro-esofagian), în care diafragma este contractată, ducând la îngreunarea respiraţiei şi în consecinţă tendinţa de a aduce mai mult aer în plămâni.
5. Reacţii adverse la medicamente
Printre efectele secundare ale diferitelor produse medicamentoase, se numără anxietatea, despresia, atacurile de panică, tulburări ale somnului etc.
6. Încetarea bruscă a consumului unor substanţe (sevraj): alcool, medicamente, nicotină
Atunci când se sistează brusc consumul de substanţe cu rol sedativ, se secretă un nivel ridicat de adrenalină, ceea ce poate duce la declanşarea stărilor de nelinişte accentuată, anxietate sau chiar atac de panică.
7. Alte tulburări fiziologice: disfuncţia sistemului noradrenergic şi serotoninergic, anemie, hipertiroidism, sindrom premenstrual, epilepsie, otită etc.
8. Altele: deficit de minerale şi vitamine, automedicamentaţia, efort fizic îndelungat sau practicarea de sporturi extreme, efectele anesteziei operatorii, şi altele.
Analiza detaliată a varietăţii de cauze posibile ale diferitelor boli este utilă şi pentru a preveni psihologismul exagerat (overpsychologism), iar eu achiesez acestei abordări practice şi corecte.
Atunci când atacurile de panică survin în afara contextului condiţiilor medicale enumerate mai sus, desigur factorii psihologici devin principalii responsabili de apariţia atacurilor de panică, în acest caz, urmarea unor şedinţe de consilierea psihologică poate să fie calea cea mai înţeleaptă pe care o puteţi urma.