Este în natura noastră să găsim strategii de a face faţă stresului, însă nu întotdeauna modalităţile alese sunt şi cele mai bune, la fel cum cele mai bune strategii pentru unii, nu funcţionează la fel de bine pentru alţii. Într-o accepţiune dihotomizată putem împărţi stilurile de a face faţă stresului (coping) în strategii funcţionale de coping şi strategii disfuncţionale de coping.
• Strategii disfuncţionale de coping cuprind răspunsurile maladaptative sau negative de a face faţă stresului. Dintre acestea enumerăm:
o Dialogul interior acuzator, criticile aduse la propria persoană;
o Atribuirea vinovăţiei altor persoane;
o Concentrarea pe aspectele negative ale situaţiei stresante;
o Agresivitatea fizică sau verbală;
o Consumul exagerat de alcool, cafea, băuturi energizante;
o Consumul de medicamente, droguri, substanţe psihoactive;
o Fumatul excesiv;
o Mâncatul compulsiv sau refuzul de mânca;
o Evitarea contactelor sociale;
o Negarea evenimentului survenit;
o Shoping-ul compulsiv;
o Jocurile de noroc;
o Refugiul în trecut.
Şi din păcate lista poate continua …
• Strategiile funcţionale de coping se referă la modalităţile adaptative, pozitive de a gestiona factorii stresanţi:
o Întocmirea unui plan de gestionare a conflictelor/factorilor de stres;
o Tehnici de relaxare musculară: antrenament autogen, masaj, stretching, yoga, jogging;
o Tehnici energetice taoiste;
o Tehnici de relaxare mentală: meditaţia, imagerii vizuale;
o Consilierea psihologică;
o Reaccesarea sentimentelor de siguranţă;
o Tehnici de control a respiraţiei (respiraţia abdominală);
o Plimbări în natură;
o Terapia iertării;
o Menţinerea simţului umorului;
o Reevaluarea în mod realist a situaţiei stresante;
o Discuţii cu o persoană apropiată, de încredere, empatică;
o Integrarea în grupuri de suport social;
o Reprogramarea mentală prin afirmaţii pozitive;
o Lecturarea sau întocmirea unui jurnal;
o Ascultarea muzicii preferate, dansul;
o Ieşirea în oraş cu prietenii;
o Activităţi sociale;
o Acceptarea proprie persoane;
o Acceptarea greşelilor;
o Promovarea unui stil de viaţă sănătos;
o Cultivarea de emoţii pozitive;
o Comunicarea asertivă;
o Dezvoltarea aptitudinilor creative.
Strategiile pozitive de coping desemnează orice modalitate de reducere a stresului care nu au repercusiuni asupra stării de bine a persoanei.
Spre exemplu, meditaţia, rugăciunea, tehnicile de relaxare sau tehnicile energetice te pot ajuta să îţi relaxezi mintea şi corpul, iar răspunsul tău la stres poate să devină adaptativ. Însă, este de preferat ca aceste tehnici să fie un stil de viaţă a persoanei şi nu doar să se apeleze la acestea ca măsuri de urgenţă.
Atunci când foloseşti stiluri de coping pozitive pentru a face faţă circumstanţelor stresante, experimentezi un cumul de emoţii pozitive şi ai posibilitatea să reaccesezi emoţii şi sentimente pozitive trăite anterior. În acest fel, poţi să te ancorezi în stări de bine eficiente şi benefice.
Abordarea pozitivă a situaţiilor stresante se bazează pe convingeri adaptative de genul:
• „Iau în avantajul meu orice dezavantaj.”
• „Privesc situaţia ca pe o provocare.”
• „Cu siguranţă există şi aspecte pozitive ale acestei situaţii de nedorit.”
• „Aleg să privesc partea plină a paharului.”
• „Am încredere în mine că pot să reuşesc.”
• „Întotdeauna există căi eficiente de a rezolva problemele.”
Desigur că o asemenea manieră de a aborda situaţiile conflictuale presupune un oarecare grad de maturitate emoţională şi optimism. Pe bună dreptate, starea noastră de sănătate psihică şi fizică depinde de modalităţile de gestionare a situaţiilor circumstanţiale stresante.
Articole similare despre managementul stresului
- Cele mai importante 2 strategii de coping la stres – partea I
- Cele 4 caracteristici ale evenimentelor generatoare de stres
- Stresul și dezvoltarea posttraumatică
- Personalitatea și vulnerabilitatea la stres – partea I
- Personalitatea și vulnerabilitatea la stres – partea a II-a
- Cele mai importante 2 strategii de coping la stres – partea I
- 5 modalități eficiente de a face față stresului