Stresul este un concept general şi subiectiv, dar care întotdeauna are de-a face cu personalitatea individului.
Lato sensu, stresul reprezintă o incompatibilitate între cerinţele mediului extern şi capacitatea persoanei de a opera cu agenţii stresori. Incapacitatea de a face faţă stresogenilor este dată de percepţia pe care o are persoana vis a vis de situaţia cu care se confruntă. Deci, atunci când cerinţele externe exercită o presiune asupra organismului, putem să vorbim de stres.
Emoţiile negative gestionate în mod eronat contribuie la dezvoltarea stresului mental şi fizic, pot conduce la dificultăţi interpersonale, comportamente dezadaptative şi tulburări emoţionale.
Răspunsul la stres pe care îl dă o persoană implică atât reacţii fiziologice (hiperventilaţie, tahicardie, aritmii, HTA, tensiune musculară, tulburări gastrointestinale etc.); reacţii emoţionale (anxietate, depresie, furie, frustrare); reacţii cognitive (tulburări de memorie, capacitate redusă de decizie, inhibiţie, ideaţie iraţională etc.), dar şi reacţii de ordin comportamental (scăderea randamentului în muncă, pasivitate, insomnie, abuz de substanţe etc.).
E bun la ceva stresul?
Da, stresul nu implică numai dezechilibru, ci şi adaptare şi stimulare iar atunci vorbim de eustres.
Eustresul sau stresul pozitiv contribuie la menţinerea echilibrului fizic şi psihic, are efecte de antrenare, stimulare optimă şi adaptare. În schimb, stresul negativ sau distresul face referire la cronicitate şi are efecte dezadaptatibile prin solicitare psihică şi fizică intensă şi poate conduce la scăderea performanţei, frică, pasivitate etc. Stresul implică atât o componentă benefică de stimulare şi adaptare, dar şi „uzură” psihică şi fizică.
Stresul este benefic atunci când nu este însoţit de detresă (stress without distress) şi este o componentă necesară în procesele normale de adaptare. Pe termen scurt, stresul poate să mobilizeze persoana sau să o ajute să se repoziţioneze faţă de o situaţie.
Stresul este dezadaptativ dacă depăşeşte capacitatea persoanei de a face faţă (coping) sau de a se adapta.
Măsura în care un eveniment este generator de stres diferă de la persoană la persoană. Percepţia acesteia asupra evenimentelor influenţează aprecierea situaţiilor care fiind generatoare de stres sau nu.
Există 4 caracteristici ale evenimentelor care sunt percepute ca generatoare de stres:
1. Lipsa de control
Stresul apare atunci când opţiunile personale de control sunt minime sau nu există deloc iar cerinţele sau solicitările externe sunt intense şi/sau ameninţătoare.
Cu cât un eveniment este perceput ca fiind slab controlat sau incontrolabil, cu atât mai mult el devine generator de stres pentru persoana respectivă.
Aşa se poate explica şi cazul acelor persoane care nu sunt “posesorii” propriei lor vieţi, ci sunt conduşi sau manipulaţi de ceilalţi. În timp, aceste persoane ajung să dezvolte un puternic sentiment de neajutorare sau neputinţă, inutilitate, stimă de sine scăzută, anxietate, depresie, comportament pasiv sau de evitare sau diverse alte tulburări emoţionale.
Chiar şi iluzia controlului poate să contribuie remarcabil la reducerea impactului evenimentului negativ.
Exerciţiu:
• Imaginează-ţi că cineva, chiar şi o persoană de încredere, te conduce într-o cameră şi fără să-ţi spună un cuvânt părăseşte acea încăpere şi te încuie acolo.
Cum te simţi? Unde e controlul tău asupra situaţiei respective?
• Imaginează-ţi aceeaşi scenă, numai că de data aceasta persoana părăseşte camera, dar lasă cheia în yală şi tu vezi că e acolo.
Cum te simţi în această ipostază? Simţi că deţii mai mult control comparativ cu prima situaţie, nu-i aşa?
Aşadar, persoanele care reuşesc să deţină controlul asupra evenimentelor, simt că ar putea influenţa situaţia şi raportează un nivel mai redus al stresului, în comparaţie cu persoana care nu deţine controlul.
2. Conflictele interioare
Conflictele interioare, fie ele conştiente sau inconştiente, apar de cele mai multe ori la intersecţia a două tendinţe contradictorii. De exemplu, nevoia de a fi intim versus izolarea: o persoană simte nevoia de apropiere afectivă faţă de celălalt, însă teama de a fi respinsă sau părăsită o face să se izoleze, să se retragă sau să aibă un comportament pasiv deşi continuă să-şi dorească împărtăşirea intimităţii.
La modul general, conflictualitatea interioară poate să apară atunci când obiectivele persoanei (ceea ce-şi doreşte) nu se pun în acţiune deoarece concretizarea lor contravin într-un fel sau altul (autoexcludere).
3. Evenimentele majore de viaţă
Schimbările care survin în rutina vieţii poate să genereze stres, chiar dacă vorbim de evenimente pozitive, cum ar fi căsătoria, vacanţe, sărbători etc.
Evenimentele majore de viaţă care au un impact puternic asupra psihicului sunt: moartea unei persoane dragi, divorţul, detenţia, accidente sau boli, concedierea, pensionarea, dificultăţi sexuale (Holmes & Rahe), handicapul, şomajul etc.
Deşi tracasările zilnice (daily hassles) sunt considerate stresori minori, prin frecvenţa lor sunt asociate stresului cronic şi corelate cu diverse tulburări psihosomatice.
4. Imprevizibilitatea
Predictibilitatea unui eveniment, adică informaţiile cu privire la locul şi timpul la care va avea loc un eveniment, influenţează caracterul stresant al acestuia.
Atunci când evenimentele sunt imprevizibile şi incontrolabile acestea sunt percepute ca fiind agenţi stresori puternici.
Exemplu:
• Într-o situaţie de laborator, unei persoane i se aplică electroşocuri (de intensitate suportabilă) la interval de 10 secunde, timp de 5 minute iar acesteia i se aduc la cunoştinţă aceste detalii.
• Unei alte persoane i se aplică aceaşi procedură, dar nu deţine aceste informaţii.
Imaginaţi-vă care persoană percepe mai mult situaţia respectivă ca fiind generatoare de stres!
APLICAŢII:
– Care sunt reacţiile tale la stres?
– În ce fel te afectează stresul pe plan individual, familial, profesional, social, economic?
– Care sunt situaţiile de stres pozitiv (eustres) din viaţa ta?
– Cum poţi să te protejezi cu privire la cele 4 caracteristici ale evenimentelor care sunt percepute ca generatoare de stres?
Articole similare despre managementul stresului
- Stresul și dezvoltarea posttraumatică
- Personalitatea și vulnerabilitatea la stres – partea I
- Personalitatea și vulnerabilitatea la stres – partea a II-a
- Cele mai importante 2 strategii de coping la stres – partea I
- Cele mai importante 2 strategii de coping la stres – partea a II-a
- 5 modalități eficiente de a face față stresului